Contractul civil este acordul de voință între două sau mai multe persoane fizice, sau între o persoană fizică și o persoană juridică, încheiat în afara unei activități profesionale organizate. Este reglementat integral de Codul civil și are caracter predominant ocazional și neprofesional.

Aceste contracte se întâlnesc frecvent în viața de zi cu zi – vânzarea unui autoturism între două persoane fizice, un împrumut informal, închirierea unei garsoniere sau prestarea unor servicii neautorizate (meditații, babysitting, reparații casnice).

Specificitatea contractului civil rezidă în caracterul său non-economic repetitiv: scopul nu este obținerea de profit în mod profesionist, ci realizarea unei prestații izolate între persoane private.

Ce este un contract comercial

Contractul comercial, în schimb, intervine între părți care au calitatea de profesioniști, adică desfășoară activitate economică organizată (SRL, SA, PFA, II etc.). Poate exista și între un profesionist și un neprofesionist, cu condiția ca raportul să derive din exercitarea unei activități economice.

Aceste contracte sunt încheiate în cadrul circuitului economic, iar părțile sunt supuse regimului juridic aplicabil profesioniștilor: obligații mai stricte, exigențe de facturare, regim contabil distinct, posibilă aplicare a TVA și, nu în ultimul rând, un tratament procedural diferit în caz de litigiu.

Dreptul comercial se aplică deci în funcție de calitatea părților și scopul economic al contractului. Un contract de distribuție între două SRL-uri sau un contract de prestări servicii IT între un PFA și o societate sunt, fără echivoc, acte comerciale.

Tabel comparativ: contract civil vs. contract comercial

De ce contează această diferență?

Calificarea greșită a unui contract poate genera efecte juridice negative directe:

• Poți intenta acțiunea în instanța greșită (civilă în loc de comercială sau invers), ceea ce duce la respingerea cererii ca inadmisibilă sau declinarea competenței;

• Poți pierde drepturi procesuale importante dacă aplici un regim probator necorespunzător (de exemplu, în civil ai nevoie de act scris peste o anumită sumă, în timp ce în comercial sunt admise și alte mijloace de probă);

• Poți avea consecințe fiscale nedorite, dacă omiți obligații de facturare, TVA sau raportare contabilă.

Această diferențiere nu este doar de etichetă juridică – este una funcțională și practică, care îți influențează întregul raport contractual, de la negociere până la reziliere și litigiu.

Exemple practice care fac diferența

Cazul 1: Contract civil

Un student oferă, ocazional, meditații la matematică pentru copii din cartier, fără PFA sau formă juridică. Încheie un acord simplu, scris de mână, cu părintele copilului. Avem un contract civil, între persoane neprofesioniste, fără implicații comerciale sau fiscale.

Cazul 2: Contract comercial

O agenție de publicitate (SRL) încheie un contract cu un PFA care oferă servicii de web design. Ambii sunt profesioniști, deci relația este guvernată de regimul comercial. Obligațiile fiscale (emitere facturi, raportare TVA) și juridice (executare silită rapidă, arbitraj comercial posibil) sunt activate.

Cazul 3: Contract greșit încadrat

Două firme încheie un contract de prestări servicii folosind un șablon de contract civil de pe internet. Lipsesc clauze privind penalitățile, TVA, termen de plată și competență jurisdicțională. La un litigiu, instanța va aplica tot regimul comercial, dar una dintre părți poate fi grav prejudiciată procedural.

Cum redactezi corect un contract în funcție de natura sa

Înainte de a semna sau redacta un contract, întreabă-te:

• Cine sunt părțile? Sunt persoane fizice sau profesioniști?

• Scopul este personal/ocazional sau economic/profesional?

• Se preconizează facturare, TVA, deductibilitate?

• Contractul presupune repetitivitate sau organizare de tip afacere?

Dacă răspunsurile indică un caracter profesional, este esențial să folosești un model de contract comercial, să introduci clauze de protecție (precum penalități, clauză de arbitraj, regim fiscal), și să consulți un specialist în dreptul afacerilor pentru a adapta documentul.

Greșeli frecvente în practica contractelor

• Folosirea de șabloane neadaptate – descărcate de pe internet fără ajustare juridică;

• Neglijarea calității juridice a părților – un SRL nu poate încheia un contract „civil” autentic;

• Lipsa identificării statutului fiscal – contracte comerciale fără mențiuni despre TVA, facturare, termen de plată;

• Omiterea clauzei de jurisdicție – importantă pentru a stabili instanța competentă în caz de conflict.

Aceste erori pot transforma un contract aparent valabil într-un document ineficient sau imposibil de pus în executare, crescând expunerea la riscuri juridice și financiare.

Concluzie: semnează doar ceea ce înțelegi – în litera legii și în spiritul contractului

În dreptul românesc, forma contractului urmează funcția sa economică. De aceea, diferența între un contract civil și unul comercial nu este doar academică, ci are impact concret asupra întregului ciclu contractual: de la semnare, la executare, litigiu și fiscalitate.

Dacă ești profesionist (PFA, SRL, SA), nu poți opera în afara normelor comerciale, iar contractele tale trebuie să reflecte acest lucru. Dacă ești consumator sau persoană fizică, ai alte drepturi și altă protecție legală – dar și obligații corelative.

Ai nevoie de un contract adaptat corect statutului tău?

Putem sprijini relațiile tale contractuale cu:

• Redactare completă de contracte civile sau comerciale;

• Verificarea calității juridice a părților și adaptarea regimului legal aplicabil;

• Introducerea de clauze juridice de protecție (executare, penalități, jurisdicție);

• Asistență în caz de neexecutare, reziliere sau litigiu.

📩 Scrie-ne pentru o analiză juridică gratuită a contractului tău. Semnează cu certitudine, nu cu presupuneri.