Potrivit art. 499 din Codul civil, părinții sunt obligați să contribuie proporțional cu mijloacele lor la întreținerea copilului. Aceasta cuprinde:

• hrană adecvată;

• îmbrăcăminte și locuință;

• educație și pregătire profesională;

• asistență medicală și cheltuieli curente.

Obligația de întreținere nu dispare după divorț și nu este condiționată de tipul de custodie. Se aplică în toate situațiile în care copilul locuiește doar cu unul dintre părinți sau este îngrijit preponderent de acesta.

Această obligație durează până la împlinirea vârstei de 18 ani, sau chiar mai mult dacă copilul continuă studiile – dar nu mai târziu de 26 de ani, conform art. 499 alin. 3 Cod civil.

Cum se stabilește pensia alimentară?

Există două căi:

1. Acord amiabil între părinți

În cazul unui divorț notarial sau al unei înțelegeri extrajudiciare, părinții pot stabili:

• cuantumul lunar al pensiei;

• modalitatea de plată (numerar, virament, frecvență);

• eventuale majorări anuale (ex. indexare cu inflația).

Acordul trebuie autentificat notarial sau consfințit de instanță pentru a avea forță executorie.

2. Prin hotărâre judecătorească

Dacă nu există acord, pensia alimentară se stabilește:

• în cadrul procesului de divorț;

• odată cu stabilirea custodiei sau a programului de vizită;

• sau prin acțiune separată – cerere de întreținere.

Instanța analizează veniturile părinților și nevoile reale ale copilului.

Cum se calculează pensia alimentară?

Potrivit art. 529 Cod civil, instanța poate dispune:

• până la 25% din venitul net lunar al părintelui obligat, pentru 1 copil;

• până la 33% pentru 2 copii;

• până la 50% pentru 3 sau mai mulți copii.

Exemple de calcul:

• venit net lunar: 4.000 lei

  • 1 copil → maximum 1.000 lei/lună

  • 2 copii → maximum 1.320 lei/lună

  • 3 copii → maximum 2.000 lei/lună

Instanța poate stabili o sumă fixă (dacă părintele are venituri variabile sau nu are venit declarat) sau un procent aplicabil lunar.

În lipsa unor dovezi clare ale venitului, instanța poate estima venitul pe baza salariului minim pe economie.

Ce documente sunt necesare pentru stabilirea pensiei?

Pentru a dovedi nevoia de întreținere și capacitatea de plată, trebuie depuse:

• certificatul de naștere al copilului;

• hotărârea de custodie (dacă există);

• acte de identitate ale părinților;

• acte privind venitul net al părintelui obligat (fluturași, adeverințe, declarații ANAF);

• dovezi privind cheltuielile copilului (abonamente, rechizite, tratamente, chirii, activități educaționale);

• alte documente relevante: extras de cont, înregistrări de plată, rapoarte medicale.

Ce faci dacă pensia alimentară nu este plătită?

1. Verifică existența unui titlu executoriu

Titlul executoriu poate fi:

• o hotărâre judecătorească definitivă;

• un acord parental consfințit de instanță;

• un act notarial cu caracter executoriu.

Dacă nu ai un astfel de document, trebuie mai întâi să obții hotărârea prin instanță.

2. Executarea silită

Dacă părintele obligat nu plătește, poți apela la un executor judecătoresc, care poate iniția:

• poprirea conturilor bancare;

• poprirea salariului, reținut direct prin angajator;

• sechestru pe bunuri mobile sau imobile;

• executare silită asupra altor venituri (chirii, dividende etc.).

Pensia alimentară are prioritate legală la executare și se poate reține până la 50% din venitul lunar net.

Neplata pensiei alimentare este infracțiune

Conform art. 378 din Codul penal, neplata pensiei alimentare timp de 3 luni consecutive atrage:

• amendă penală sau

• închisoare de la 6 luni la 3 ani.

Pentru declanșarea procedurii penale:

• se depune plângere la Poliție sau Parchet;

• se anexează titlul executoriu și dovada că nu s-au efectuat plăți;

• se poate constitui dosar penal, urmat de trimitere în judecată.

Infracțiunea nu se stinge prin bunăvoință ulterioară. Plata pensiei restante nu anulează automat răspunderea penală.

Pensia alimentară se poate modifica?

Da. Oricare dintre părinți poate cere majorarea, reducerea sau suspendarea pensiei alimentare dacă apar schimbări relevante:

• majorare: creștere a nevoilor copilului (școală, activități, tratamente);

• reducere: pierderea locului de muncă, scăderea drastică a veniturilor;

• suspendare: copilul intră în întreținerea altcuiva sau își câștigă propriul venit.

Se depune o nouă acțiune în instanță, cu dovezi clare privind schimbările invocate. Pensiile alimentare nu se modifică automat, chiar dacă apar schimbări în viața părinților.

Alte întrebări frecvente

Copilul poate refuza pensia alimentară?
Nu. Este un drept garantat legal, indiferent de voința copilului sau a părintelui care îl îngrijește.

Părintele poate plăti în natură (alimente, haine)?
Nu. Pensia se plătește în bani, lunar, conform hotărârii sau acordului.

Se poate cere retroactiv pensie alimentară?
Da, dar doar pentru ultimele 3 ani, conform termenului de prescripție extinctivă.

Ce se întâmplă dacă părintele are venituri nedeclarate?
Instanța poate estima venitul în funcție de stilul de viață, cheltuieli vizibile, proprietăți sau raportări fiscale.

Concluzie: pensia alimentară este o obligație continuă, nu o alegere

Copilul nu are nicio vină pentru conflictul dintre părinți și nu trebuie să devină o monedă de schimb. Pensia alimentară este un instrument legal și moral prin care se asigură dreptul copilului la o viață decentă, indiferent de relația dintre adulți.

Este o obligație continuă, clar reglementată de lege, iar refuzul de a o respecta aduce consecințe civile și penale.

Ai nevoie de ajutor în stabilirea sau executarea pensiei alimentare?

Îți oferim:

• consultanță juridică completă și personalizată;

• redactarea cererilor de stabilire, modificare sau executare;

• reprezentare în instanță;

• sprijin în sesizarea penală a neplății pensiei alimentare.

📩 Programează o evaluare gratuită a situației tale. Primele 20 de minute sunt din partea noastră. Copilul tău merită siguranță, iar tu meriți protecție legală.